Comunitate

Comuna Baia a fost populata de sașii transilvăneni care au trecut în Moldova după marea invazie mongolă din 1241. Prezența acestora transpare și din faptul că orașul medieval a avut un sigiliu cu legenda în limba latină. De la această comunitate, precum și de la cea maghiară, au rămas două biserici catolice Biserica Sf. Petru și Pavel si Catedrala Catolică din Baia, astăzi prima fiind neidentificabilă topografic, iar a doua fiind în ruină.

Pentru sensul vechi al toponimului Baia, cea mai sugestivă denumire e cea din documentele maghiare, Moldvabánya, tradusă „Mina Moldovei”, fiindcă în maghiară bánya înseamnă „mină”. Traducerea nu se referă strict la activitatea de minerit subteran, ci și la obținerea metalelor prețioase prin decantare, adică „spălarea” aurului de către „băieși”.

Vestigii din epoca metalelor și din cea prefeudală arată o continuitate neîntreruptă de viețuire. Cercetările arheologice atestă o viață urbană în veacul al XIV-lea. Într-un document din 1339 Baia trecea drept „cel mai mare oraș de la est de Carpați”.

În veacurile XIV-XVI, Baia a fost unul dintre orășelele medievale cele mai dezvoltate din principatul românesc Moldova.

Baia nu a fost doar prima cetate de scaun a Moldovei ci și un foarte important centru religios. În veacul al XIII-lea, misionari dominicani au ridicat aici o biserică, iar în 1337 e amintită într-un document și o biserică franciscană.